Sursă: Hotnews.ro
Una dintre cele mai sensibile teme pentru pacienții români a fost readusă recent în prim-plan: ritmul în care tratamentele noi ajung să fie compensate în România.
Citește și: Apartamentele Airbnb din România au generat peste 4,5 milioane de înnoptări în prima jumătate a anului
Dr. Ioana Bianchi, Director Relații Externe ARPIM, a subliniat că, în timp ce se discută despre nevoia unei reforme a mecanismelor de preț și rambursare, o actualizare amplă a listei medicamentelor compensate nu pare aproape de a se concretiza.
Care sunt efectele întârzierilor în compensarea tratamentelor?
Pentru pacienți, timpul administrativ nu se măsoară în calendare de lucru, ci în șanse pierdute și boală care avansează. Într-un sistem de sănătate centrat pe pacient, o persoană diagnosticată cu o boală gravă ar trebui să aibă acces la cel mai bun tratament disponibil rapid.
- În Cehia, pacienții au acces la medicamente inovatoare în aproximativ 685 de zile de la aprobarea europeană.
- Media europeană este de un an și jumătate.
- În România, un pacient așteaptă peste trei ani pentru compensarea tratamentului.
Ce măsuri sunt necesare pentru îmbunătățirea situației?
Amânarea compensării nu generează economii, ci mută costurile către stadii avansate ale bolii și către mortalitate evitabilă. România investește aproximativ 4% din PIB în sănătate, sub media regională a țărilor din Europa Centrală și de Est.
Bugetul public pentru medicamente rămâne insuficient, iar finanțarea accesului la inovație este aproape deloc predictibilă. Când tratamentele nu ajung la timp, costul se mută către spitale, care concentrează deja aproximativ 42% din cheltuielile totale de sănătate.