Sursă: Graiul.ro

În domeniul comunicării, se întâlnesc numeroase tehnici de manipulare a informației, precum dezinformarea, decontextualizarea și manipularea emoțională, utilizate tot mai frecvent de noii comunicatori, fie ei politicieni sau persoane publice.

Aceștia, adesea, nu participă la lecțiile de comunicare după prima oră, preferând să folosească metode de manipulare pentru a influența opinia publică. În SUA, de exemplu, manipularea a fost ridicată la rang de artă, unde diferența între realitate și fals devine tot mai neclară, fiind susținută de trusturi media și purtători de cuvânt.

Dezinformarea, o armă folosită în comunicarea modernă

Se observă că, în context internațional, se răspândesc informații false despre condiții de război, fonduri de reconstrucție sau evenimente istorice, toate prezentate într-un mod distorsionat pentru a influența opinia publică. În același timp, liderii politici și trusturile media promovează știri false sau exagerate pentru a crea confuzie și a manipula percepția cetățenilor.

• Președintele SUA susține că va organiza un concert în locul artiștilor, pentru a-și demonstra popularitatea
• Se vehiculează că SUA ar plăti Iranului 300 de miliarde de dolari despăgubiri, deși informația nu are fundament oficial
• Vladimir Putin a înființat un fond de 26 miliarde de dolari pentru cercetări în domeniul geneticii și organelor artificiale
• Rusia a militarizat Ucraina și a extins granița cu NATO, deși aceste informații sunt adesea prezentate într-un mod exagerat sau distorsionat

Impactul manipulării în spațiul public și local

La nivel național, manipularea devine și mai subtilă, fiind folosită pentru a influența opinia despre situația politică, economică sau socială. În România, de exemplu, se vehiculează informații despre dosare penale, acțiuni ale autorităților sau evenimente locale, toate prezentate într-un mod care să inducă confuzie sau să favorizeze anumite interese.

Astfel, cetățenii sunt expuși constant la informații false sau dezinformări, ceea ce afectează încrederea în instituții și în procesul democratic. Este esențial ca publicul să fie vigilent și să verifice sursele înainte de a crede și răspândi informații.

În concluzie, manipularea informației a devenit o strategie de comunicare frecvent utilizată în era digitală, iar responsabilitatea de a verificat adevărul aparține atât mass-media, cât și fiecărui cetățean.