Vecinul, cu preocupări astrologice, mă întreabă: ce știi despre românii care trăiesc în Ungaria? Ca răspuns, am spus această poveste, mai pe ocolite, până să ajung la românii dinspre Apus.
Imediat după deschiderea lumii, am trecut Prutul. Și am mers și iar am mers, până când experiențele mele în Basarabia s-au transformat în cărți. Apoi, am bătut drumuri în Bucovina înstrăinată de istorie, la Cernăuți și la românii din dreapta Tisei, în Maramureșul mușcat, și iar am scris. Mi-a fost dat să ajung la românii din Valea Timocului și la cei din Novi Sad, sau la românii uitați din vestul Ucrainei, precum Mircea și Poroșcovo. Despre aceștia am scris reportaje. În aceste experiențe, am recapitulat îndemnurile împlinite pentru a nu mă rușina că nu am fost la românii din Ungaria, la ei acasă.
Citește și: PrimeCurier îmbunătățește livrările cu un ecosistem dedicat eficienței
Ce știm despre românii din Ungaria și identitatea lor
Deși nu am fost încă acolo, am avut mereu în minte această comunitate, despre care știam de la elev la Sighetul Marmației. Un personaj misterios, Cocsor, lucra la Casa de Cultură și făcea abonamente la revista „Foaia noastră”, a românilor din Ungaria. Așa am aflat despre ei, despre știri și povești din această comunitate. În timp, marele scriitor Augustin Buzura a inițiat cursuri de limbă și cultură românească în Maramureș, la care au fost invitați și români din Ungaria. În cartea mea „Dialoguri în centrul Europei”, trei dintre ei își mărturiseau poveștile.
- Atilla Kovacs, născut la Bekescsaba, cu studii la Budapesta, activează în asociația românilor din Ungaria, deși se consideră maghiar.
- Vera Gurzo, născută la Gyula, specializată în limbi străine, declară: „Eu sunt româncă, am urmat școala în limba română și ne punem întrebări despre cine suntem.”
- Maria Ruja, medic pediatru la Vacz, afirmă: „Biserica și familia păstrează limba română, altfel ne-am înțeles într-o limbă străină.”
Provocările și identitatea românilor din Ungaria
Recent, am citit un interviu cu Gheorghe Cozma, președintele Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria, realizat de Camelia Stârcescu pentru Formula AS. La 37 de ani, Gheorghe Cozma vorbește despre comunitate și despre provocările ei: „Românii din Ungaria sunt o comunitate istorică, aici ne-am născut, generație după generație. Conform recensământului din 2022, în Ungaria sunt aproape 28.000 de români, cu 8.000 mai puțin față de 2011, dar mulți nu se declară români din motive diverse.”
El subliniază că această comunitate trăiește în trei județe, de-a lungul graniței, păstrându-și limba și tradițiile, chiar dacă numărul celor declarați ca români a scăzut. În ciuda acestor provocări, românii din Ungaria continuă să-și păstreze identitatea, în ciuda presiunilor și schimbărilor sociale.
Reacțiile oficiale și reacțiile comunității sunt diverse, însă e clar că păstrarea limbii și culturii rămâne o prioritate pentru mulți dintre ei. În aceste condiții, românii dinspre Apus continuă să fie o punte între identitatea românească și diversitatea europeană, păstrându-și rădăcinile în ciuda vremurilor.