Pe data de 6 septembrie 1950, județul Maramureș a fost desființat oficial, odată cu adoptarea Legii nr. 5, care a înlocuit vechea organizare administrativă pe județe cu sistemul regiunilor și raioanelor. Această schimbare a avut loc într-un context de transformări radicale ale structurii statului român, în plină instaurare a regimului comunist.
Legea a fost votată de Marea Adunare Națională și a fost publicată în Buletinul Oficial două zile mai târziu. În urma acestei reforme, județul cu reședința la Sighet a fost desființat, iar teritoriul său a fost inclus în noua Regiune Baia Mare, cu centrul administrativ la Baia Mare. În acest proces, Sighetul a pierdut statutul de centru politic și administrativ, fiind o ruptură pentru istoria locală.
Citește și: Parohia Buna Vestire din Târgu Lăpuș a lansat proiectul Catehetul săptămânii
Reorganizarea administrativ-teritorială și impactul asupra Maramureșului
Noua structură administrativă a reunit teritorii din mai multe județe interbelice, precum Maramureș, Satu Mare, Sălaj și Someș. Astfel, nu doar centrul administrativ s-a schimbat, ci și logica întregii hărți a regiunii. În plus, zona Vișeului a fost inițial inclusă în Regiunea Rodna, cu centrul la Bistrița, și nu în Regiunea Baia Mare, ceea ce arată cât de radical fusese redesenată structura teritorială a zonei.
Deși județul Maramureș nu a dispărut ca realitate istorică și geografică, această reorganizare a însemnat o schimbare profundă în administrarea locală. În plus, planurile de industrializare ale regimului comunist au fost un factor important în alegerea Băii Mari drept centru regional, datorită tradiției industriale și resurselor minerale ale zonei.
Este important de menționat că, în același an, închisoarea din Sighet a devenit unul dintre cele mai cunoscute locuri ale represiunii comuniste, marcând o altă față a istoriei tragice a orașului.